4. Isus Hristos - persoana Sa şi lucrării Sale

Ce se înțelege prin preexistența Domnului Isus Cristos? Hristos a existat înainte de nașterea (existența) Sa în trup uman (Ioan 1:1; 8:58). Hristos a existat dintotdeauna, înainte de Creație și înainte de timp.

Ce importanță are preexistența Domnului Isus? Dacă El a venit în existență la nașterea Sa din fecioara Maria, atunci nu este etern. Dacă nu a existat înainte de nașterea Sa, atunci nu este de aceeași esență cu Tatăl, întrucât Tatăl este etern. El a participat la Creație (Ioan 1:13; Col. 1:16; Evr. 1:2)

Cum s-a realizat întruparea Domnului Isus? Domnul Isus „S-a întrupat dela Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om" (Crezul Niceo Constantinopolitan).

(Matei. 1:20-21; Luca 1:35).

Ce scop are întruparea Domnului Isus?

• să ni-L reveleze pe Dumnezeu într-un mod vizibil, personal (Ioan. 1:18; 6:46; 14:7-11)
• să ne ofere un model de trăire creștină (1 Pet. 2:21; 1 In. 2:6)
• să Se poată aduce jertfă înlocuitoare pentru păcătoși (Evrei. 10:1-10)
• să poată împlini legământul davidic(Luca. 1:31-33)
• să nimicească lucrările diavolului (1 Ioan 3:8)
• să fie un Mare preot milos (Evrei 4:14-16)

În ce constă dumnezeirea completă a Cristosului întrupat?

El posedă atributele esențiale ale naturii divine: eternitate (Ioan. 8:58; 17:5); omniprezență (Mat. 18:20; 28:20) imuabilitate (Evr. 13:8; Iac. 1:17) omnisciență (Mat. 16:21; Lc. 6:8; 11:17; In. 4:29); omnipotență ( Mat. 28:20; Mc. 5:11-15; In. 11:38-44)

El face lucrări divinității:

• participă la Creație (Ioan 1:3; Col. 1:16) si susține Creația (Col. 1:17; Evr. 1:3);
• iartă păcatele oamenilor (Marcu 2.1-12; Isaia 43:25 Eu, da, Eu sunt Cel Ce-ţi şterg nelegiuirile, de dragul Meu, şi nu-Mi voi mai aminti de ele;
• dă viață spirituală( Ioan. 5:21); învie pe cei morți (Ioan. 11:43); va judeca pe toți oamenii (In. 5:22-27); acceptă închinarea (In. 5:23; 9:38; Mat. 2:2,11; 14:33; 21:16; 28:9; 2 Cor. 13:14; 2 Tim. 4:8; Fil. 2:10).

Ce se înțelege prin dezbrăcarea de Sine a Domnului Isus Christos?

Dezbrăcarea de Sine a Domnului Isus Christos (kenoza) se referă la limitarea de Sine pe care a acceptat-o benevol pentru a Se întrupa (Fil. 2:5-11).

Umanitatea: Isus Hristos a avut un trup uman real, din carne și sânge (deși conceput supranatural)

• A crescut și s-a dezvoltat normal: mental, fizic, spiritual și social (Lc 2:52; Mat. 13:55)
• I-a fost foame (Mat. 4:2) și sete(In. 4:7; 19:28); a obosit și s-a odihnit (In. 4:6)
• A trăit emoții umane (Ioan. 11:34-35 Mat. 9:36; 23:37; Luca. 19:41)
• A suferit durerea fizică (Ioan. 19:1,18)
• A fost ispitit (Evr. 4:15) etc

Dezbrăcarea de Sine a Domnului Isus înseamnă că: Cristos a renunțat doar la exercitarea unor anumitor atribute. Termenul „independentă” explică limitarea din Mat. 24:36, dar și cazurile speciale deexercitare a atributelor Sale relative. Hristos nu a renunțat la atributele sale: perfect, sfânt, drept, îndurător, adevărat etc.

Ce înseamnă că Cristosul întrupat este fără păcat? El n-a făcut niciodată ceva care să contravină Legii mozaice sau gloriei lui Dumnezeu sau care nu placă lui Dumnezeu (Mat. 5.17; In. 8.29; Lc. 3.22).

Învierea Domnului Isus

• a fost cel dintâi trup înviat în condiție nemuritoare, cerească (Col. 1.18; Apoc. 1.5).

• a putut fi recunoscut, Ioan. 20.20; purta cicatricele rănilor, Ioan. 20.25-29; Apoc. 5.6)

• nu a fost doar manifestarea unui spirit (Luca. 24.38-39), ci a fost un trup real: deși nu avea nevoie, a mâncat (Luca. 24.43)

• nu a fost supus limitărilor trupului pământesc: a intrat prin uși încuiate (Luca. 24.36; Ioan. 20.19), a apărut și a dispărut după cum voia (Luca 24.15)

• S-a înălțat la cer și a fost glorificat, urmând să revină cu el la a doua Sa venire (Fapte 1.9-11; 1 Tim. 3.16; Apoc. 1.12-17).

În prezent:

Este Cap al Bisericii (Efes. 1.20-23);

El este Preot al poporului Său (Evr. 2.18; 4.14-16).

Ne pregătește un loc în cer (Ioan. 14.1-3).

În viitor:

El va învia morții (In. 5.28; 1 Tes. 4.13-18);

El va domni ca Rege al Regilor (Apoc. 19.15).

El va judeca pe toți oamenii (Ioan. 5.22, 27), credincioși (1 Cor. 3.11-15; 2 Cor. 5.10) și necredincioși (Apoc. 20.11-15)