Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu

Să fie Biblia o carte veche de povesti si mitologii, plină cu scrieri înşelătoare? Credinţa creştină nu este sinucidere intelectuală ci o credinţă a dovezilor; este ancorată în fapte istorice verificabile. Biblia nu ezită în a da o mulţime de detalii, informaţii specifice, care pot fi verificate.

Biblia este cartea de căpătai a credintei crestine. Biblia este Scrisoarea lui Dumnezeu pentru om. Dumnezeu este nevăzut şi transcendent dar doreşte să se facă cunoscut. Dorind aceasta, El trebuie să comunice cumva cu noi.

• revelaţia generală: natura, istoria şi conştiinţa
• revelaţia specială: anumitor oameni/popoare în anumite vremi
• revelaţia în Hristos
• revelaţia în Scripturi

Biblia - Cartea Mântuirii „din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mîntuire, prin credinţa în Hristos Isus. Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire” 2 Timotei 3:15-17

• Nu are scop ştiinţific: totuşi, nu înseamnă că e în conflict cu ştiinţa
• Nu are scop literar: deşi are porţiuni de mare fineţe literară
• Nu are scop fiilosofic: deşi conţine scrieri de profundă înţelepciune

Biblia - Cartea cea mai persecutată din istoria lumii

Un procent mic de cărţi trăiesc 1000 de ani. Biblia a fost supusă la prigoană încă de la începuturi:

Diocleţian, în 303 e.n., a dat un edict prin care poruncea arderea scripturilor creştine şi pedepsirea tuturor celor care vor fi găsiţi cu acestea. La 25 de ani după el a venit la tron Constantin care a cerut 50 de exemplare ale Scripturilor pe cheltuiala statului.

Voltaire a spus plin de aroganţă: „în mai puţin de 100 de ani creştinismul va dispăre”.

La 50 de ani după el, Societatea Biblică din Geneva folosea tiparniţa şi casa lui Voltaire pentru a produce stive întregi de Biblii.

Arheologia: Nici o descoperire arheologică nu a contrazis vreodată vreo afirmaţie a Bibliei. Exemple:

Avraam în lupta cu cei 5 împăraţi: Până prin anii 1960 nu a existat nici o dovadă a celor 5 cetăţi şi împăraţi. Apoi au fost descoperite tăbliţele de la Ebla, în nordul Siriei. Pe acestea apare lista celor cinci cetăţi exact în ordinea prezentată de Scriptură.

Ierihonul: o legendă? În anii 1930 dr. John Garstang a descoperit zidurile cetăţii. Ciudăţenia era că zidurile acestea au căzut înafară, ceea ce a uşurat escaladarea dărâmăturilor şi cucerirea oraşului. De obicei zidurile se prăbuşesc înspre înăuntru. Apoi, revista Time Magazine în numărul din 5 martie 1990 a avut un articol intitulat „Unu zero pentru Biblie”. Arheologul Kathleen Kenyon după cercetări amănunţite a concluziionat că zidurile au căzut repede (probabil un cutremur de pământ) şi oraşul a fost cucerit cu repeziciune (s-au găsit grâne în cămările cetăţii).

Pontius Pilat: Biblia spune că el a fost guvernatorul roman al Iudeii şi omul care a emis ordinul oficial ca Isus să fie condamnat la moarte prin crucificare (Matei 27; Marcu 15; Luca 23; Ioan 18-19). În Iunie 1961, o echipă de arheologi italieni, conduşi de Dr. Antonio Frova, făceau escavări în oraşul port mediteran al Cezareei, care la un moment dat a slujit ca şi capitală romană a Palestinei. Acolo, în ruinele amestecate ale unui vechi teatru roman, au descoperit o piatră de var mare de 70cm x 90cm şi groasă de 13 cm. Inscripţia de pe această piatră a uimit arheologii. Era scris „Pontius Pilat, Prefect al Iudeii, a inaugurat Teberium cetăţenilor Cezareei”. Această piatră este expusă astăzi în Muzeul din Israel ca o dovadă a credibilităţii Bibliei.

Adevăruri ştiinţifice

Deşi Biblia nu este o carte de ştiinţă ea conţine anumite informaţi ştiinţifice care au fost confirmate mult mai târziu în timp.

• Suspendarea pământului: Înainte ca Isaac Newton să descopere legea gravitaţiei, hinduşii credeau că pământul era aşezat pe spatele unui elefant care stătea pe spatele unei ţestoase care înnota pe marea cea mare şi fără de sfâşit. Grecii credeau că zeul mitic Atlas purta pământul pe umerii săi. Ce a spus Biblia? În cea mai veche carte din Biblie, Iov spune în Iov 26:7 „El [Dumnezeu] întinde nordul asupra golului şi atârnă pământul pe nimic.” (973 BC )Oamenii de ştiinţă nu au descoperit că pământul atârnă de nimic decât în anul 1650.
• Pământul rotund Proverbe 8:31 rotocolul pamântului: despre pământul rotund si despre expansiunea universului: stelele si galaxiile se distanteaza continuu unele de celelalte rezultand ca au plecat dintr-un punct, avand un inceput si o cauza) descoperire facuta doar in ultima suta de ani.
• Greutatea vântului Iov 28:25 - (abia în 1644 Toricelli a descoperit asta).

Împlinirea profeţiilor: Autorii Bibliei nu au prezis nişte lucruri vagi, ca Nostradam sau Jean Dixon- care s-a dovedit a nu avea dreptate în repetate rânduri, ci au foarte specifice. Sunt peste 100 de profeţii diferite, dar foarte specifice, făcute cu privire la Mesia, despre care Vechiul Testament a profeţit că va veni, detalii foarte specifice despre:

• strămoşii lui Mesia: că El se va naşte din sămânţa lui Avraam (Gen.12:1-3; 22:18), din seminţia lui Iuda (Gen. 49:10), din casa lui David (2 Samuel 7:12)
• oraşul unde se va naşte (Mica 5:2),
• că El va veni când Templu încă va fi în picioare (Maleahi 3:1)
• că se va naşte dintr-o fecioară (Isaia 7:14),
• că va face minuni (Isaia 35:5-6),
• că va fi respins de poporul Său (Psalmii 118:22; 1 Petru 2:7),
• timpul exact în istorie când va muri (Daniel 9:24-26 – 483 de ani de la declaraţia de reconstruire a oraşului Ierusalim, din 445 î.Cr. – această profeţie s-a împlinit exact),
• cum va muri (Psalmii 22:16-18; Isaia 53; Zaharia 12:10),
• că va învia din morţi (Psalmii 16:10; Fapte 2:27-32).

Dar dacă creştinii si evreii au introdus aceste profeţii în Vechiul Testament după ce Isus a trăit?

In Qumram s-au descoperit „Sulurile de la Marea Moartă”, care reprezintă fiecare carte din Vechiul Testament, cu exepţia cărţii Estera. Sunt considerate una din cea mai mare descoperire ale timpurilor noastre. Dovezile manuscriptice, ca de exemplu sulul cărţii Isaia care datează cu 100 de ani i.Hr. si onedele descoperite împreună cu aceste manuscrise atesta vechimea elementelor descoperite.

Copierea se făcea după sistemul evreiesc massora.

• Păstrau evidenţa fiecărei litere, silabe, cuvânt şi paragraf
• Fiecare copie trebuia scrisă într-un anumit nr. de coloane (late cât 30 litere)şi rânduri
• Nici o literă nu avea voie să fie legată de cealaltă ori suprapusă peste alta.
• Distanţa dintre litere era măsurată cu un fir de păr sau de aţă.
• Fiecare literă era numărată şi totalul lor era comparat cu originalul. Numărul de apariţii al fiecărei litere era înregistrat şi comparat cu originalul.
• Litera din mijlocul Pentateuhului era înregistrată şi indicată în text.

Autorii Bibliei au venit din contexte educaţionale şi culturale diferite: Petru a fost pescar, Pavel a fost un învăţat; Daniel a fost prim ministru; Asaf a fost muzician; Matei a fost vameş. David a fost cioban şi apoi împărat. Luca a fost istoric şi medic. Toate aceste fapte sunt nişte bariere evidente în calea unităţii Scripturii. Biblia nu se contrazice în mesajul ei. Biblia este o colecţie de cărţi unitare, organizate în jurul unei singure teme: răscumpărarea omului.

Vechimea, exactitatea şi numărul copiilor manuscriselor

Un manuscris este o copie scrisă de mână al unui document vechi, care se făcea înaintea inventării maşinii de imprimat, din anul 1455. Au existat oameni care au făcut declaraţii false că Biblia a suferit denaturări dealungul secolelor, fiind copiată şi tradusă. Dar dovezile demonstrează contrariul. Exista 24.000 de manuscrise, parţiale sau complete, copii scrise de mână ale Noului Testament. Comparându-le realizam ca avem aceiaşi Biblie pe care Biserica Primară a avut-o acum 2.000 de ani. Sunt gasite in Muzeul Britanic, Biblioteca Universităţii Cambridge, Institutul Smithsonian, Universitatea Oxford, Biblioteca Naţională din Paris, Muzeul din Israel.

Consecvenţa, armonia şi unitatea mesajului Bibliei

Biblia este o colecţie de 66 de documente diferite. Este uşor să ai armonie într-o singură carte, cum este Coranul, care conţine învăţăturile unui singur om. Dar Biblia este o colectie de cărţi: 39 de cărţi în Vechiul Testament şi 27 de cărţi în Noul Testament.

Biblia are aproximativ 40 de autori diferiţi care au scris într-o perioadă de aproximativ 1500 de ani, acoperind peste 60 de generaţii; A fost scrisă în trei limbi diferite: ebraică, aramaică şi greacă.

Biblia a fost scris pe 3 continente: Africa (Egipt), b. Asia, c. Europa (Roma de exemplu). Pavel a scris patru scrisori fiind întemniţat la Roma, în Italia. Apostolul Ioan a scris în timp ce era prizonier, exilat pe insula Patmos, din Marea Mediterană. Profetul Ezechiel a scris lucrarea sa în timp ce era captiv în Babilon.

Disponibilitatea ucenicilor să sufere si să moară: unul câte unul, ca martiri pentru credinţa lor fermă şi pentru predicarea învierii lui Isus ca fiind un fapt istoric abslolut! Istorici ca Flavius Iosifus, Eusebiu şi alţii ne spun că:

• Matei a murit junghiat cu sabia într-un oraş din Etiopia;
• Marcu a murit în Alexandria, în nordul Egiptului, după ce a fost târât cu cruzime pe străzile oraşului;
• Luca a fost spânzurat de un măslin undeva pe tărâmul Greciei;
• Bartolomeu a fost jupuit de viu;
• Iacov a fost decapitat în Ierusalim;
• Iacov cel Mic (aşa cum este numic în Marcu 15:40) a fost aruncat de pe un loc înalt al Templului;
• Andrei a fost legat de o cruce şi lăsat să moară;
• Filip a fost spânzurat de un stâlp la Hieropolis, în provincia Frigia;
• Iuda a fost omorât cu săgeţi; Matia (apostolul ales în locul lui Iuda) a fost mai întâi bătut cu pietre şi apoi decapitate;
• Barnaba a fost omorât cu pietre de evreii de la Salonic;
• Pavel, care a fost la început un duşman al lui Cristos (Fapte 9) după o mulţime de torturi şi persecuţii, a fost în final decapitat în Roma;
• Petru a fost crucficat (aşa cum Isus i-a spus în Ioan 21) în Roma;
• Toma, fostul sceptic al învierii lui Isus (Ioan 20:28) a fost înjunghiat cu o lance, la Coromandel, în estul Indiei (Indonezia) datorită predicării evangheliei.

Ucenicii au pecetluit mărturia lor că Cristos este viu cu însăşi sângele lor. Ei au coborât în mormintele lor afirmând că evenimentele care la care ei au fost martori, s-au întâmplat de fapt. Oamenii poate că sunt gata să moară pentru ceva care ei cred că este adevărat, dar nimeni nu este gata să moară pentru ceva care ştiu că este o minciună!

Urma lăsată în istorie: „Dacă s-ar distruge toate Bibliile din lume, Cartea ar putea fi reconstituită în toate elementel ei esenţiale din citatele aflate în cărţile de pe rafturile bibliotecilor publice.” Cleland B. McAfee, The Greatest English Classic

Urma lăsată în artă: mii de picturi si statui celebre, în politică- constitutia Americii.

Puterea de transformare a vietilor: Nici o altă carte din lume nu a avut un efect aşa de transformare în bine asupra vieţilor şi societăţilor, aşa cum a avut Biblia.

Philip Schaff, vorbind despre influenţa lui Isus, a scris cu iscusinţă: „Isus din Nazaret, fără bani şi arme, a cucerit mai multe milioane de oameni decât Alexandru, Cezar, Mohamed şi Napoleon; fără ştiinţă şi învăţământ, a adus mai multă lumină asupra lucrurilor umane şi divine decât toţi filozofii şi învăţaţii la un loc; Fără elocvenţa şcolilor, El a produs efecte care nu le pot atinge niciun orator sau poet; fără să scrie un singur rând, El a fost sursa de inspiraţie pentru cele mai multe predici, oratorii, discuţii, volume, lucrări de artă şi cântece de laudă decât toată armata de oameni mari ai vremurilor străvechi şi moderne la un loc!”

Biblia nu este un obiect antic al cărui loc potrivit ar fi muzeul. Oamenii nu resping Biblia din cauză că se contrazice, ci, din cauză că îi contrazice pe ei şi trăirea lor.